Prezentare

Aşezare şi cadru geografic

Aparţinând administrativ judeţului Sălaj, comuna Buciumi este situată în partea de sud a acestuia, având o suprafaţă de 9635 ha, ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaţa judeţului.
Se învecinează cu comunele Cizer şi Horoatul Crasnei de ,,peste” Meseş, respectiv Agrij, Cuzăplac şi Almaşu, situate în aceeaşi unitate geografică: Depresiunea de contact Almaş-Agrij.
Prin aşezarea sa geografică şi modul de manifestare a vieţii rurale, comuna prezintă trăsături specifice regiunilor apropiate de munete, legate de acesta, dar şi de dealurile şi şesurile aluviale ale văilor-aparţinţnd depresiunii- pe care se răsfiră satele componente: Sîngeorgiu de Meseş, Bogdana, Răstolţ, Bodia şi Huta.

Relieful comunei aparţine celor două unităţi geografice distincte: Munţii Meseşului şi Depresiunea Almaş-Agrij, având altitudinea medie de 500-550m.
Munţii Meseş reprezintă o culme cristalină îngustă (2-8 km pe lăţime) având orientarea generală NE-SV, pe care văile Poicu, Pomiţa şi Ragu au fragmentat-o într-o serie de ,,măguri” cu caracter insular bine individualizate: Dealul Vlesinului (peste 900 m) între Crişul Repede şi Valea Poicu, Măgura Priei(997m-altitudinea maximă a Meseşului) între văile Poicu şi Pomiţa, Culmea Prislopului(peste 847m) între văile Pomiţa şi Ragu, continuată spre este cu Măgura Păltiniş (Sîngiorgiului) şi culmea Ozoiului între văile Ragului şi Ortelecului cu altitudini între 700 şi 870 m. Munţii Meseş formează rama vestică şi nordică a teritoriului comunei fiind reprezentată de Culmea Prislopului şi o parte din Culmea Osoiului( Osoiu Şantii – 844 m).
Depresiunea Almaş – Agrij ocupă cea mai mare parte din teritoriul comunei, reprezentând contactul dinre Podişul Someşan (Depresiune Colinară a Transilvaniei) şi Munţii Meseş.
Pe teritoriul comunei această depresiune este prezentă prin sectorul sud-estic reprezentat de bazinul larg al văii Agrijului şi de interfluviul plat situat între văile Agrij şi Almaş, având în medie circa 450-500m altitudine: Ţigla Brusturileo (520m), Dealul Almaşului (510m), Dealu Vârticelu (483m) şi Ţigla Fundăturii (592m). În Sud Vestul teritoriului comunei se află cel mai extins piemont meseşan-piemontul Poicului (661m).

Zonă interesantă şi totodată specifică reliefului comunei o reprezintă contactul dintre Munţii Meseş şi Depresiunea Agrij(Almaş-Agrij) reprezentată printru-un uluc depresionar îngust (2-4km maxim) la poalele Meseşului, care-i desparte de aliniamentul ,, măgurilor” – culmi înalte golaşe, destul de bine individualizate datorită eroziunii, dominând regiunile joase din jur cu 150-250 m: Măgura Păltiniş (Sîngeorgiului-679m), Măgura Buciumi (591m) şi Măgura Bodia (629 m).

Datorită rocilor din care sunt alcătuite (calcare, morme şi argile), solul este puternic afectat de eroziune, determinând prezenţa unei vegetaţii sărăcăcioase (predominant arbustivă). Pe seama calcarelor şi fenomene caritice: mici doline, avene (Huda Măgurii), chei ( Cheile Izvodului) etc.

După morfologia şi altitudinea medie a reliefului  se poate concluziona că dealurile ocupă cea mai mare suprafaţă din teritoriul comunei Buciumi, unele fiind înalte (,,măgurile” şi piemonturile Poicului), altele mijlogii formând interfluviul dintre râurile Agrij şi Almaş, iar în centrul teritoriului sunt cele joase până la 100-150 m înalţime.
Prin poziţia sa geografică în nord-vestul ţării şi prin relieful său (muntos, deluros şi depresionar) teritoriul comunei Buciumi se încadrează în sectorul cu clima temperat-continentală moderată cu influenţe boreale.

Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de aer maritim-polar din nord-vest, iar vara cele de aer cald, din sud-vest, în cadrul activităţii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Temperaturile medii anuale se încadrează între 6ºC (Munţii Meseş) şi  8ºC în restul teritoriului. Precipitaţiile medii anuale sunt de 633 mm cu o creştere datorată altitudinii în Munţii Meseş. Dintre fenomenele meteorologice cu relevanţă pentru agricultură amintim brumele timpurii (septembrie) având o frecvenţă de aproximativ 35% din numărul total al anilor luaţi în considerare, respectiv cele târzii (luna mai) având o frecvenţă de aproximativ 36% din totalul anilor consideraţi.
Direcţia dominantă a vântului este vestică.

Reţeaua hidrografică este centrată pe râul Agrij, avându-şi izvoarele în Munţii Meseş la o altitudine de 800 m, care colectează majoritatea afluenţilor pe stânga dinspre Meseş. Până la Bogdana cel mai mulţi afluenţi îi primeşte pe dreapta: pârâurile Huta, Brătineasa, Jurchii Bogdanei cu obârşiile în piemontul Poicului, apoi Pârâul Ungurului şi Răstolţului în aval de Bogdana. Pe stânga mai importante sunt Pârâurile Sîngiorgiului unit cu cel al Ivodului şi cu Mihăiasa, Bodiei ( Dănaia) şi Căţelului.

De remarcat este faptul că regimul hidrologic al tuturor apleor curgătoare care străbat comuna este influentţat de regimul precipitaţiilor; scurgerea având caracter torenţial, ceea ce provoacă frecvente inundaţii (cele mai mari în Buciumi, la confluenţa dintre Pârâurile Sîngiorgiului şi Mihăiasa).

Importante pentru comună sunt pârâurile care izvorăsc din Poic, ce constituie principala sursă de aluvionare a albiei râului Agrij, prundişul constituind o importantă rocă de construcţie.
Solurile zonale aparţin clasei argiluvisolurior (solurile brune de pădure), iar în cuprinsul Meseşului cambisolurile.

Din singurul studiu pedologic făcut în anii 1960 se constată o carenţă a solurilor în Azot şi Fosfor.

Vegetaţia zonală datorită condiţiilor pedo-climatice şi de relief  se încadrează în etajul pădurilor de foioase (fagului în Meseş şi stejarului în dealuri); excepţie fac ,, măgurile” de la poalele Meseşului unde solurile puternic erodate permit doar o vegetaţie arbustivă şi pajişti sărăcăcioase nevaloroase.

Situată într-o poziţie geografică favorabilă: distanţă de aproximativ 100 km de centrele urbane mari: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, şi Satu Mare, zonă forestieră, altitudine medie 500m, comuna Buciumi ar putea obţine profituri deosebite de pe urma practicării unei agriculturi ecologice şi a valorificării complete a fondului forestier.

Galerie foto


Proiect realizat cu contribuţia Uniunii Europene prin PNDR.

Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteţi să vizitaţi pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine persoanelor care au iniţiat pagina web.

Toate informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală furnizate prin acest site sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării.